poluare_boli_inima

Poluarea îţi imbolnăveşte inima

Expunerea la poluarea atmosferică şi la chimicalele din produsele de uz casnic sau de îngrijire corporală duce la acumularea toxinelor în organism. Cercetări recente atrag atenţia asupra efectelor adverse pe care unele substanţe chimice le pot avea asupra sănătăţii. Dintre acestea, cel mai îngrijorător este un studiu care face legătura între poluarea atmosferică şi riscul crescut de boli cardiovasculare. Soluţia ar fi mutatul în zone mai puţin poluate, dar câţi îşi pot permite asta? Mai practic este să încerci să elimini pe cât posibil produsele toxice cu care vii în contact zi de zi, căci acestea au cel mai mare impact negativ asupra sănătăţii tale.

Citește în continuare

nitriti_nitrati

Nitriţii şi nitraţii, un pericol real pentru sănătate

Nitriţii (NO3) şi nitraţii (NO2) sunt componenţi naturali ai solului, proveniţi din mineralizarea substanţei azotate de origine vegetală sau animală, datorată în primul rând microorganismelor existente în sol. O parte din ei sunt absorbiţi din rădăcinile plantelor şi servesc la sinteza proteinelor şi a altor compuşi cu azot, iar altă parte este antrenată de apele de suprafaţă şi de cele care traversează solul, regăsindu-se în râuri, lacuri sau în pânza freatică.

 

Ce sunt şi cum se obţin nitriţii şi nitraţii

Nitriţii din apă apar într-o fază mai înaintată a procesului de mineralizare a substanţelor organice sub acţiunea bacteriilor nitrificatoare, prin oxidarea amoniacului. Apele subterane pot avea un conţinut mai mare de nitriţi decât cele de suprafaţă, nitriţii provenind în această situaţie din reducerea nitraţilor.

Nitriţii proveniţi prin oxidarea amoniacului indică o impurificare relativ recentă a apei (de zile sau săptămâni), deoarece transformarea substanţelor organice în amoniac şi a acestuia în nitriţi necesită un anumit interval de timp. Concentraţia nitriţilor din apă este în general scăzută, din cauza labilităţii lor trecând rapid în nitraţi sau amoniac, în funcţie de condiţiile de mediu.

Nitraţii sunt compuşi incolori, inodori şi fără gust, ca o formă naturală de azot aflat în sol. Azotul este esențial pentru toate formele de viață. Majoritatea plantelor de cultură necesită cantități mari pentru a susține randamente ridicate. Formarea de nitrați este o parte integrantă a ciclului de azot din mediul înconjurător. Nitraţii din apă rezultă în urma degradării oxidative a substanţelor organice cu conţinut de azot, sub acţiunea bacteriilor nitrificatoare, dar pot proveni şi din structura normală a solului, din substanţele fertilizante sau pesticide cu conţinut de azot utilizate în tratarea solului. În general, concentraţiile nitraţilor din sursele de apă subterane sunt mai mari decât în apele de suprafaţă. Nitraţii sunt substanţe toxice, care odată ingerate, se absorb rapid la nivelul tractului gastrointestinal, unde sub acţiunea florei reducătoare se transformă în nitriţi. În cantităţi moderate, nitraţii reprezintă un element inofensiv din hrană și apă. Plantele folosesc nitrați din sol pentru a satisface cerințele nutritive și pot acumula nitrați în frunzele și tulpinile lor. Datorită mobilităţii destul de mari a nitraților, aceştia se pot infiltra în apele subterane. Dacă oamenii sau animalele beau apă cu concentraţie mare de nitraţi, se poate ajunge la methemoglobinemie, o boală întâlnită în special la sugari, ce se manifestă prin blocarea hemoglobinei.

Ştiaţi că…

Aportul mediu de nitrat în Germania este de 130 mg pe zi? Din această cifră, circa 70 la sută provine din consumul de legume, 20 la sută din apa potabilă şi aproximativ 10 la sută din carne. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Societatea Germană pentru Alimentaţie au stabilit o cantitate tolerabilă de nitrat de 220 mg/zi?
Uniunea Europeană a stabilit pragul pentru nitraţi şi nitriţi în apa potabilă la 50 de miligrame/litru? România a preluat această valoare, însă unele state au introdus propriile valori. Astfel, în Marea Britanie, concentraţia maximă admisă de compuşi chimici este de 18-42 mg/l, în Irlanda – de 37,5 mg/l, în timp ce în Ungaria concentraţia acceptată de nitraţi şi nitriţi este cuprinsă între 25 şi 50 mg/l?

Cum suntem expuşi la nitriţi şi nitraţi?

Cea mai frecventă utilizare a nitraţilor este în îngrăşămintele chimice, dar nitraţii pot proveni şi din scurgerile de la fosele septice, canalizări sau eroziuni ale depozitelor naturale. Odată ajunși în organism, nitraţii sunt transformaţi în nitriţi. Principalele surse de nitrați din organismul uman sunt produse de apă și legume. De la 75 până la 90% din cantitatea totală de nitrați ajunge în organismul uman prin intermediul apei și al legumelor. Produse de origine animală, de exemplu, lactate, ouă și pește conțin cantități mici de nitrați. Concentrațiile de nitrați din produsele din carne conservată și afumată variază într-o gamă largă de la 0 până la 70 mg de N02 pe 1 kg.

Totuşi, ambele substanţe sunt utilizate ca aditivi alimentari în preparatele de carne şi uneori în laptele destinat producţiei de brânzeturi, pentru ameliorarea gustului şi prelungirea duratei de păstrare. În preparatele din carne (şuncă, salamuri, cârnaţi), nitriţii şi nitraţii se utilizează în mod curent pentru menţinerea culorii roz-roşiatice şi pentru efectele lor bacteriostatice şi de dezvoltare a aromei produselor (stabilizatori de culoare şi conservant).
Potrivit raportului întocmit în anul 1972 de către US Food and Drug Administration (FDA), doza fatală de azotat de potasiu (nitrat) pentru om se încadrează între 30 şi 35 de grame (aproximativ două linguriţe) consumate într-o doză unică. Doza letală de azotit de sodiu (nitrit) este de aproximativ 23 de mg per kilogram de greutate corporală.

Efectele asupra sănătăţii

După cum am afirmat, nivelul ridicat de nitraţi din apă poate provoca methemoglobinemie sau sindromul copilului albastru, o afecţiune întâlnită mai ales la copii sub 6 luni. Acidul din stomacul unui sugar nu este la fel de puternic ca la copiii mai mari și adulți. Acest lucru determină o creștere a bacteriilor, care pot converti ușor nitraţii în nitriţi (NO2).
Nitriţii sunt absorbiţi în sânge, iar hemoglobina (componenta care transportă oxigenul din sânge) este transformată în methemoglobină, care nu transportă oxigenul eficient. Acest lucru duce la o alimentare redusă cu oxigen la nivelul organelor vitale, cum ar fi creierul. Methemoglobina din sângele copiilor nu se poate schimba înapoi la hemoglobină, schimbare care în mod normal are loc la adulţi. Methemoglobinemia severă poate duce la leziuni ale creierului şi chiar la moarte.

Femeile însărcinate, adulții cu aciditate stomacală redusă și oamenii cu deficit de enzime care să schimbe methemoglobina înapoi în hemoglobina sunt sensibili la methemoglobinemia indusă de nitriţi. Cel mai evident simptom de methemoglobinemie este o culoare albăstruie a pielii, în special în jurul ochilor şi a gurii. Alte simptome includ dureri de cap, amețeli, slăbiciune sau dificultăți de respirație. Copiii care manifestă simptomele de mai sus trebuie să fie consultaţi urgent de către un medic specialist. Dacă este recunoscută la timp, methemoglobinemia este uşor de tratat cu o injecţie de albastru de metilen.
Adulţii sănătoşi pot consuma cantităţi destul de mari de nitraţi, fără a constata efecte vizibile asupra sănătății. De fapt, cea mai mare cantitate de nitraţi o consumăm prin intermediul propriilor diete, în special prin legume crude sau fierte. Acest nitrat este rapid absorbit și excretat în urină. Cu toate acestea, aportul prelungit de niveluri ridicate de nitrat sunt legate de probleme gastrice cauzate de formațiunile de nitrozamine. Aceşti compuşi s-au dovedit a produce cancer la animalele de laborator. Studiile de persoane umane expuse la niveluri ridicate de nitrat sau nitrit nu au furnizat dovezi convingătoare pentru un risc crescut de cancer. De asemenea, literatura de specialitate include cercetări care examinează asocierile posibile dintre nitraţi şi problemele cronice, cum ar fi hipertiroidismul, malformaţii ale sistemului nervos sau diabet zaharat insulino-dependent.

Deşi nu există o aplicabilitate standard referitoare la apa potabilă pentru animale, se estimează că aceasta nu ar trebui să depăşească 100 mg/l. Acest lucru este valabil mai ales la animalele tinere, deoarece puii lor sunt afectaţi în acelaşi fel ca şi oamenii. Deşi animalele mari pot tolera niveluri mai ridicate ale nitriţilor în organism, simptomele comune includ dureri abdominale, diaree, slăbiciune musculară sau slabă coordonare.

Prevenirea contaminării cu nitraţi

Nivelul de nitraţi din sursele de alimentare cu apă pot fluctua în funcţie de anotimp. Acest nivel este, de obicei, mai ridicat primăvara, după topirea zăpezilor sau după ploile abundente. Prevenirea este cel mai sigur mod de a asigura o apă curată şi fără riscuri pentru sănătate. Tratamentele pentru apă includ distilarea, osmoza inversă, schimbul de ioni sau amestecarea. Filtrele de cărbune şi dedurizarea apei nu înlătură în mod corespunzător nitrații din apă. Fierberea apei contaminate cu nitrați nu asigură condiții de siguranță pentru a bea respectiva apă, ci, de fapt, crește concentrația de nitrați. Un nou foraj mai adânc pentru apă cu mai puțini nitraţi poate fi o soluţie realizabilă în anumite zone. În multe cazuri, alternativa cea mai eficientă este însă utilizarea apei îmbuteliate pentru băut și gătit.

Aliaţii în lupta împotriva nitraţilor

Pentru o luptă eficientă contra efectelor cauzate de nitraţi se recomandă utilizarea în alimentaţie a mai multor proteine de origine animală, dar şi vegetală (carne slabă, peşte, brânză dulce, soia) pentru a stimula sistemele de enzime ale organismului. Limitarea utilizării carbohidraţilor simpli (pâine şi produse de patiserie din făină) şi compensarea în dietă cu anumiţi carbohidraţi (miere, fructe şi legume proaspete sau uscate) poate limita şi aportul de grăsimi animale prin creşterea volumului şi varietatea grăsimilor vegetale din floarea-soarelui, măsline sau seminţe de in. De asemenea, se recomandă normalizarea spectrului microbian al tractului gastro-intestinal prin consumarea produselor lactate. De ajutor sunt şi sursele de antioxidanţi şi vitamine naturale: usturoi, cătină, lămâi, seminţe de dovleac sau nuci.

Pentru copii, se recomandă eliminarea din alimentaţie a legumelor necoapte deoarece conţin doze mult mai mari de nitraţi şi nitriţi. În acelaşi timp, nu este recomandată consumarea salatelor de legume dacă acestea au stat la temperatura camerei mai mult de 8 ore deoarece pot transforma nitraţii în substanţe mai toxice (nitrozamine). Cârnaţii, produsele afumate sau conservele trebuie excluse din dieta dumneavoastră pentru că sunt preparate cu adaos de nitraţi şi nitriţi. Nu în ultimul rând, este foarte important să ne amintim faptul că fierberea apei contaminate cu nitraţi, nu scade, ci creşte toxicitatea acesteia. În concluzie, impactul potenţial asupra sănătăţii pe termen lung şi costurile legate de tratament pot avea efecte neaşteptate. De aceea, prevenirea contaminării surselor de apă cu nitraţi, dar şi respectarea anumitor reguli de alimentaţie trebuie să se constituie într-un efort prudent de reducere a riscului potenţial pentru sănătatea dumneavoastră.

test_hepatita_C

Campanie de testare gratuită pentru Hepatita C

50.000 de teste gratuite de depistare a infecției cu virusul hepatitei C vor fi puse la dispoziția celor interesați prin intermediul laboratorului Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș din București, în colaborare cu clinicile partenere din toată țara.

Estimările specialiştilor arată că vârful epidemiei de hepatită C în România va fi atins în jurul anului 2020, din cauza cumulării pacienţilor infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje”, precizează Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”.

Acesta a adăugat că „azi avem alternativa vindecarii in cazul acestei infectii si, ca atare, si sansa prevenirii cirozei hepatice si cancerului hepatic produse de acest virus. Această campanie are ca scop depistarea precoce a infecției cu virusul hepatitei C, având in vedere ca hepatitele virale cronice au un impact deosebit asupra stării de sănătate a populaţiei, în special pe termen mediu şi lung, şi asta din cauza consecinţelor pe care le au dacă rămân netratate: ciroza hepatică şi cancerul hepatic. Pentru a preveni aceste consecinţe, este esenţial să diagnosticăm cât mai devreme şi să tratăm corect si la timp hepatita cronică C.”

Campania, derulată de către Alianța Pacienților cu Afecțiuni Cronice (APCR), în colaborare cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” şi clinicile partenere, se desfăşoară sub sloganul „Hepatita C nu doare. Doar ucide.”

Persoanele care doresc să se testeze trebuie doar să se adreseze laboratorului Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș sau laboratoarelor partenere, solicitând testul gratuit de depistare a anticorpilor anti-HCV.

Lista laboratoarelor partenere este disponibila pe site-ul campaniei, http://www.afladec.net sau la numărul de telefon 021.326.00.36, număr cu tarif normal.

S

Argilă pentru detoxifiere de nota 10

Despre argilă se vorbește foarte mult, și pe bună dreptate. Practica terapeutică a înregistrat multe afecțiuni în care argila a contribuit la îmbunătățirea majoră a stării generale de sănătate sau chiar la vindecare. ColonHelp conține și acest veritabil medicament natural.

Alături de psyllium și cărbunele activ, argila se numără printre cele mai frecvent utilizate ingrediente naturale pentru detoxifierea și remineralizarea organismului. Se știe că stresul, „partener“ al majorității afecțiunilor, se asociază cu o demineralizare puternică a organismului, precum și cu scăderea eficienței proceselor de detoxifiere naturale. Stimularea eliminării toxinelor și aportul de minerale naturale, esențiale pentru aproape toate procesele din organism, sunt cele mai eficiente modalități de regenerare și menținere a stării de sănătate.
În cura cu ColonHelp, argila susține detoxifierea naturală a organismului și întărirea sistemului imunitar, dar are și numeroase alte efecte benefice. Citește în continuare

woman with vegetables and hamburger

Stilul de viaţă modern versus stilul de viaţă tradiţional

Pentru o stare de sănătate optimă „este bine să conştientizăm faptul că suntem ceea ce măncăm, dar şi ceea ce nu măncăm” (prof. dr. Gh. Mencinicopschi), organismul uman fiind influenţat – pozitiv sau negativ – atât de alimentele consumate cât şi de cele care ar trebui consumate pentru aportul lor nutritiv. În mod obişnuit, efectele adverse ale alimentaţiei se văd după o perioadă de timp mai mult sau mai puţin îndelungat (ani, zeci de ani), în funcţie de gradul de sensibilitate sau toleranţă al fiecărui individ.

Citește în continuare

S

Helicobacter pylori și sănătatea digestivă

Helicobacter pylori este o bacterie care trăiește în stomac și duoden și a fost descoperită în 1875. Abia în 1980 însă, cercetări ulterioare au început să aducă dovezi masive în sprijinul ipotezei că ulcerul este provocat în majoritatea cazurilor de această bacterie.

Helicobacter pylori are un mecanism specific de supraviețuire în mediul gastric uman: se ”îmbracă” în mucusul stomacal și reușește astfel să supraviețuiască acidității din stomac. Mai mult, poate penetra pereții stomacali provocând iritații și ulcerații ale peretelui stomacal. Citește în continuare

cafea

Cafeaua – pro și contra

Pentru unii o plăcere, pentru mulți o necesitate zilnică și chiar un element fără de care „nu pot funcționa“, deopotrivă recomandată și interzisă pentru sănătate: CAFEAUA. Aliment, drog, medicament, terapie de detoxifiere… este important să înțelegem „cafeaua noastră cea de toate zilele“ pentru a o folosi ca aliat al organismului nostru, și nu ca dușman. Citește în continuare