Analyse de sang

Markerii detoxifierii (1)

In ultimele decenii, utilizarea industriala (alimentara, cosmetica, chimica) a multor substante chimice cu efecte toxice asupra organismului uman a crescut foarte mult. Expunerea majoritatii persoanelor la xenobiotice (substante chimice care in mod normal nu se gasesc in organism) dar si efectele toxinelor endogene (produse in organism) face ca mecanismele noastre naturale de detoxifiere sa nu functioneze intotdeauna asa cum ar fi bine.

Incarcatura toxica a organismului se datoreaza in general unor cauze precum intoxicatia cu metale gele, prezenta diferitor agenti patogeni, proliferarea florei intestinale patogene. Acestea genereaza anumiti compusi, numiti biomarkeri, care ofera indicatii asupra cauzelor si specificului toxinelor existente.

Radicalii liberi pot fi preluati si din alimentatie, dar ei sunt si un produs al efortului ficatului de a detoxifia diferite xenobiotice. Daca nivelul acestor compusi este mai mare decat poate gestiona organismul, apare asa-numitul stres oxidativ, cu multiple efecte negative severe asupra organismului. Exista teste care pot identifica fie anumiti compusi rezultati in urma activitatii oxidative din organism, fie un nivel scazut al anumitor antioxidanti esentiali.

Dezechilibrul florei intestinale, depistat prin analize

Savantul rus Mecinikov a demonstrat pentru prima data la inceputul secolului XX ca disbioza, adica dezechilibrul florei intestinale benefice in favoarea florei patogene, poate provoca multe afectiuni cronice. Disbioza se poate verifica prin intermediul unor teste precum cele de urina, care pot identifica spre exemplu prezenta D-arabinitolului, un compus care in mod normal nu se regaseste in organismul uman, dar care este produs in cantitati substantiale de unele bacterii patogene precum Candida.

De asemenea, identificarea in urina a unui nivel crescut al D-lactatului indica o suprapopulare intestinala cu bacteria Lactobacillus acidophilus, al carui produs metabolic este acesta. In mod normal acesta este un probiotic cu efecte benefice, insa in unele cazuri el se dezvolta excesiv, ceea ce poate genera dureri de cap, probleme de concentrare sau simptome neurologice minore.

Principalii markeri ai detoxifierii

Pentru evaluarea functionarii corecte a fazei I a detoxifierii, se poate realiza testul de clearance al cafeinei din saliva. Cafeina este de regula metabolizata si detoxifiata in ficat de catre enzimele citocromului P-450. Daca nivelul cafeinei din saliva este foarte mare, inseamna ca procesele fazei I sunt accelerate, ceea ce indica atat o incarcare toxica substantiala a organismului (care accelereaza detoxifierea prin ficat) si un nivel ridicat de radicali liberi (produsi in timpul fazei I foarte active). Un nivel scazut al acestui test poate indica o activitate prea scazuta a enzimelor citocromului P-450, functionarea inadecvata a detoxifierii hepatice si, in consecinta, riscul acumularii de xenobiotice in tesuturi.

Benzoatul de sodiu (acidul benzoic) si hipuratul (acidul hipuric) sunt unii din indicatorii eficientei fazei II de detoxifiere. Aceste substante sunt o consecinta a activitatii bacteriilor patogene. Acidul benzoic a fost unul din primii markeri urinari despre care s-a descoperit ca este un indicator al disbiozei intestinale, indiferent de cauzele acesteia (fibroze chistice, enterite, boala celiaca, alte afectiuni digestive). Desi benzoatul de sodiu poate fi ingerat si prin alimentatie, in mod normal el este transformat in scurt timp in hipurat (in urma conjugarii cu aminoacidul glicina in faza I a detoxifierii). Un nivel ridicat al benzoatului este un semnal ca aceasta transformare nu se desfasoara in mod optim. Dovada transformarii prea lente a benzoatului in hipurat este un indicator al faptului ca procesele fazei a II-a nu se desfasoara optim.

Acidul glutaric este un produs al fazei I de detoxifiere, care se activeaza in urma expunerii la peste 200 de tipuri de xenobiotice (pesticide, fungicide, produse petrochimice etc.) Efortul ficatului de a detoxifia astfel de substante activeaza anumite reactii enzimatice, care rezulta in prezenta acestui acid in urina.

Acizii mercapturici sunt, in mod similar, dovada activatii anumitor enzime ale fazei II a detoxifierii. Conjugarea unor xenobiotice cu un nivel prea scazut de glutation genereaza prezenta unui nivel scazut de acid mercapturic in urina.

Glutationul (masurat din sange) este unul din cei mai puternici antioxidanti endogeni (sintetizati in organism), cu actiune antioxidanta in special la nivel cerebral. Elimina eficient radicalii liberi, atat direct cat si indirect (prin reactii enzimatice), protejeaza membrana celulara (in mod special a celulelor din creier, foarte sensibile fata de actiunea radicalilor liberi) si are un rol esential in activarea unor celule ale sistemului imunitar. Glutationul poate detoxifia eficient metalele grele. Daca forma sa oxidata depaseste un anumit nivel in organism, metalele grele nu mai sunt metabolizate si circula in continuare in organism. Masurarea nivelului seric al glutationului este un indicator important pentru eficienta proceselor antioxidante din organism.

Imunoglobulina A secretorie (IgAs) este principala imunoglobulina de la nivelul mucoasei intestinale, care este prima linie de aparare impotriva unor agenti patogeni precum bacterii, paraziti, ciuperci, virusi, anumite proteine (alaturi de mucoasa bucala ce secreta lizozim, de mucoasa gastrica cu pH acid – aprox 1-2 cu rol antibacterian). Aceasta imunoglobulina impiedica absorbirea agentilor patogeni din intestin (trecerea agentilor patogeni din mucoasa intestinala in sange), dar si „eticheteaza” alimentele ca acceptabile sau nu de catre organism. Spre deosebire de imunoglobulna A (masurata din sange) imunoglobulina A secretorie se masoara din saliva sau fecale. Un nivel scazut al acesteia a fost asociat cu dezvoltarea intolerantelor alimentare, sindromul intestinului impermeabil (in care nivelul IgAs prea scazut nu permite repararea eficienta a portiunilor afectate din mucoasa intestinala) si diferite probleme de imunitate (alergii, infectii cronice, afectiuni dermatologice).
Un nivel prea ridicat al IgAs indica o stare inflamatorie sau infectionasa a intestinului.

Alti biomarkeri ai incarcarii toxice a organismului

  • Orotatul de potasiu in urina este un semn al detoxifierii hepatice ineficiente a amoniacului si a unui nivel scazut de arginina, ambele fiind asociate cu proliferarea bacteriilor intestinale patogene.
  • p-hidroxibenzoat, p-hidroxifenilacetat, tricarbalat: la persoanele cu metabolism si procese de detoxifiere normale, acestea ar trebui sa apara in urina cel mult la un nivel minim.
  • Dihidroxifenilpropionat: este un compus al nivel ridicat indica suprapopularea cu bacteriile patogene Clostridium sau Pseudomonas.
  • Tartarat, citramalat, b-ketoglutarat, arabinitol sunt produsi reziduali ai suprapopularii fungice la nivel intestinal. Unele dintre acestea pot bloca anumite reactii metabolice.

De asemenea, un pH acid al urinei este un indicator general al prezentei unui mediu predilect pentru dezvoltarea bacteriilor patogene sau chiar al prezentei unei infectii.

Evaluarea proliferarii bacteriene din intestin prin respiratie

Un test eficient in acest sens este masurarea hidrogenului si a metanului din aerul expirat. Aceste substante sunt specifice unei activitati crescute a florei patogene din intestin. S-a demonstrat ca pana la 75% din pacientii cu sindromul colonului iritabil (in care se stie ca exista dezechilibre ale florei bacteriene benefice) au niveluri crescute ale acestor substante in respiratie.

In mod similar, masurarea ureei din respiratie este un indicator al prezentei Helicobacter pylori.

Testul Obermeyer (sau Testul Indican): este un indicator al toxemiei intestinale si al suprapopularii cu bacterii patogene. Indicanul este un produs al actiunii acestor bacterii asupra unui aminoacid – triptofanul. In mod normal acest compus este eliminat prin fecale si doar o mica parte ajunge in urina, dupa metabolizarea in ficat si eliminarea de catre rinichi. Daca urina are totusi un nivel ridicat de indican, inseamna ca digestia proteinelor este ineficienta, caz in care bacteriile patogene actioneaza asupra proteinelor nedigerate prin initierea unor procese de putrefactie in colon. Un produs al acestor procese este indicanul.

Prezenta acestuia in urina poate indica mai multe probleme:
– disbioza in intestinul subtire sau in colon
– infectii fungice intestinale
– malabsorbtia proteinelor
– existenta unui nivel prea scazut de enzime digestive sau de acizi gastrici
– neoplasm gastric.

Testul de permeabilitate la lactoza si manitol

Lactoza si manitolul sunt doua zaharide. Manitolul este de regula usor absorbit prin mucoasa intestinala, in vreme ce lactoza este absorbita doar atunci cand este afectata mucoasa. Nefiind asadar metabolizate, ele sunt in mod normal excretate total prin urina.

Depistarea malabsorbtiei manitolului sau a absorbtiei lactoza in urina pot indica:
– malabsorbtie, ceea ce poate duce la grave deficiente nutritionale
– permeabilitate intestinala excesiva si slabirea barierei de protectie a peretelui intestinal, fapt care permite intrarea in sange si in sistemul limfatic a unor toxine si molecule care nu ar trebui sa ajunga acolo. Odata trecute de bariera intestinala, acestea pot declansa alarma sistemului imunitar, ceea ce este frecvent cauza unor afectiuni inflamatorii cronice, autoimune sau alergice.

Testarea permeabilitatii manitolului si lactozei sunt doi markeri eficienti ai sindromului intestinului permeabil dar si, conform unor studii recente, al recidivei bolii Crohn la pacientii cu aceasta afectiune aflati in faza de remisie.

Importanta evaluarii stresului oxidativ

La nivel cerebral exista cantitati scazute de antioxidanti (cu exceptia vitaminei C), ceea ce face creierul foarte sensibil la actiunea radicalilor liberi. Printre multele efecte negative ale nivelului ridicat al stresului oxidativ se numara si lezarea sistemului nervos central. Cercetarile recente au demonstrat legatura directa dintre activitatea crescuta a radicalilor liberi (care pot bloca neurotransmitatorii) si afectiuni cerebrale si comportamentale (Parkinson, Alzheimer, schizofrenie, autism). Spre exemplu, sindromul intestinului permeabil a fost observat la 40% dintre copiii cu autism, motiv pentru care evaluarea disbiozei intestinale (una din cauzele permeabilitatii excesive a intestinului) este un pas important in terapia acestei afectiuni.

Acumularea elementelor toxice si nivelul stresului oxidativ din organism sunt cauza declansarii sau agravarii multor patologii. Putem ameliora aceste situatii prin reglarea dietei si administrarea unor suplimente naturale detoxifiante. ColonHelp si LiverHelp sunt o formula eficienta de sustinere a detoxifierii naturale a colonului si ficatului, cu efecte benefice multiple si de durata asupra intregului organism.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s